- infidelitáte
- s. f., g.-d. art. infidelitäţii; pl. infidelitäţi
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
infidelitate — INFIDELITÁTE, (2) infidelităţi, s.f. 1. Lipsă de fidelitate, de credinţă; nestatornicie în sentimente, nefidelitate; spec. încălcare a credinţei conjugale. 2. (concr.) Faptă care dovedeşte nestatornicia în dragoste. 3. Inexactitate, neadevăr. –… … Dicționar Român
felonie — FELONÍE s.f. (Franţuzism) Act de trădare, lipsă de loialitate de care se făcea vinovat vasalul faţă de seniorul său. ♦ p. gener. Trădare, infidelitate. – Din fr. félonie. Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FELONÍE s. 1. (ist.) (înv.)… … Dicționar Român
teme — TÉME, tem, vb. III. 1. refl. A simţi teamă, a fi cuprins de frică. ♢ expr. Cine e muşcat de şarpe se teme şi de şopârlă = cel păţit e fricos, prevăzător. Mă tem că... = mi se pare că..., socotesc că..., am sentimentul (neplăcut) că... ♦ A fi… … Dicționar Român
necredinţă — NECREDÍNŢĂ, necredinţe, s.f. 1. Comportare necinstită, înşelăciune, trădare; lipsă de fidelitate; infidelitate. 2. Lipsă de credinţă religioasă; ateism; nerespectare a dogmelor bisericeşti; credinţă greşită, erezie. – Ne + credinţă. Trimis de… … Dicționar Român
Leonardo de Peñafiel — (Riobamba,1597; Chuquisaca,1657) Jesuita. Hijo del Capitán Alonso de Peñafiel y Lorenza de Araujo. Hermano del también jesuita Alonso de Peñafiel. Estudió en los colegios jesuitas de Riobamba y Quito. Ingresó al Noviciado de jesuitas de Quito y… … Wikipedia Español
infedeltà — in·fe·del·tà s.f.inv. CO 1a. l essere infedele rispetto ai propri impegni o alla propria parola: infedeltà di un amico, infedeltà ai propri ideali Sinonimi: disonestà, slealtà. Contrari: fedeltà, devozione, lealtà, onestà. 1b. mancanza di fedeltà … Dizionario italiano
adulter — ADULTÉR, Ă, adulteri, e, adj., s.n. 1. adj. (Despre soţi) Care a încălcat fidelitatea conjugală. 2. s.n. Infracţiune care constă în încălcarea fidelităţii conjugale de către unul dintre soţi. – Din fr. adultère, lat. adulterum. Trimis de ana… … Dicționar Român
credinţă — CREDÍNŢĂ, credinţe, s.f. 1. Faptul de a crede în adevărul unui lucru; convingere, siguranţă, certitudine. ♢ Profesiune de credinţă = declaraţie publică pe care o face cineva asupra principiilor sau convingerilor sale. 2. (înv.) Încredere (pe care … Dicționar Român
fidel — FIDÉL, Ă, fideli, e, adj. 1. Statornic în sentimente, în convingeri etc.; foarte devotat, credincios. 2. Care reproduce, urmează cu exactitate un model, o normă, un obicei; care păstrează (ceva) întocmai. Traducere fidelă. ♦ (Adverbial) În mod… … Dicționar Român
fidelitate — FIDELITÁTE s.f. 1. Statornicie în convingeri, în sentimente, în atitudine etc.; devotament, credinţă. 2. Precizie, exactitate în prezentarea sau în reproducerea realităţii, a unui text, a unui model etc. 3. {tehn.; în sintagma) Înaltă fidelitate … Dicționar Român